marți, 29 octombrie 2013

Produsele bio si sanatatea vin de la Napati.ro


Ne dorim ce e mai bun pentru copiii nostri pentru ca ii iubim, pentru ca sunt lumina ochilor nostri si pentru ca nu ne-am putea imagina viata fara ei odata ce au venit pe lume.
Inima imi tresare de bucurie de fiecare data cand il vad pe puiutul meu cum imi zambeste, cum incearca sa rosteasca cuvintele pe care le aude la mine, cum da fericit din manute sau atunci cand casca gurita sa primeasca lacom o lingura cu mancare.
Este datoria noastra ca parinti sa avem grija de ei, este responsabilitatea noastra ca persoane adulte sa le oferim tot ce este mai bun din acesta lume deoarece ei nu pot lua decizii si nici nu pot alege, dar in acelasi timp sta in puterea noastra de a avea grija si de noi si de sanatatea noastra pentru a le fi cat mai mult timp alaturi si a-i calauzi in viata.
Nu doar educatia, grija si dragostea oferite unui copil il influenteaza in viata, ci si alimentatia, stilul de viata si dragostea pentru semeni si mediul inconjurator.
Ca parinti, avem obligatia de a-i invata pe cei mici ce inseamna sanatatea, ce inseamna mancarea sanatoasa si ce inseamna grija pentru natura.

Multi nu stiu ca de exemplu intr-un tricou pe care scrie “bumbac 100%” cumparat special pentru pielea delicata a bebelusului numai 70% este bumbac iar restul de 30% sunt pesticide, sau ca mancarea conventionala pentru copii este contaminata cu reziduuri de pesticide intr-un procent mai mare de 12%, ori ca una din patru perechi de incaltaminte pentru copii contine crom, sau ca jucariile pe care le cumparam pentru puiutii nostri, marea majoritate fabricate in China, contin plumb sau sunt vopside cu substante ce contin formaldehide sau ca majoritatea produselor alimentare din comert contin tot felul de substante nocive pentru organism dar care au menirea de a face produsul respectiv mai aratos si mai gustos, chiar daca in timp consumul acestor produse ne poate afecta sanatatea.
Nici eu nu am stiut pana recent cand am ajuns pe pagina de internet a celor de la NAPATI si am descoperit o gramada de produse organice/eco/bio pentru noi femeile, familia noastra, dar mai ales pentru puiutii nostri atat de delicati in fata pericolelor alimentare si de mediu care ne inconjoara la tot pasul.

Daca sunteti interesate de ceea ce inseamna produse organice/eco/bio aici puteti gasi de la hainute organice pentru copii si mamici, incaltaminte ecologica, produse cosmetice din produse naturale, fara filtre UV sintetice, coloranti si conservanti sintetici, cu 100% ingredienti naturali ce ingrijesc in mod natural si delicat structura pielii si ii imbunatatesc functiile,pana la jucarii eco-friendly pentru copii fabricate din materii prime biodegradabile sau mancarica bio cum ar fi acadele si alte dulciuri pentru copii, fructe uscate natural, ceaiuri, cafea, biscuiti, ciocolata, paste, lapte si cereale, si multe, multe altele...de fapt cam tot ce vrei, in varianta bio.

Spiritul civic si grija pentru sanatatea mea si a celor din jur ma fac sa-i recomand cu drag pe cei de la Napati.

Si nu uita: Esti ceea ce mananci: mananci sanatos, esti sanatos!



Varza dulce cu carnati afumati

Nu mai mancasem de mult o varza cu carnati ca la mama acasa si chiar imi era pofta. Asa ca, dupa ce am adus de la tara 2 verze infoiate si legumele aferente, m-am gandit sa pregatesc o varza cu carnati...doar ca in prima zi am facut o salata de varza, a doua zi inca nu cumparasem carnatul si asa mi-a disparut pofta de varza...
Noroc cu sotul care, mare bucatar amator (atunci cand are chef), mi-a readus mirosul de varza in nari si pofta pe limba :). 
Prin urmare, sa va arat ce am fotografiat in timp ce sotul gatea:



Ingrediente:
1 varza dulce, aprox. 1 kg
250 gr. carnati afumati
2 cepe
1 ardei gras rosu/gogosar
1 morcov
2 rosii
2 linguri pasta de tomate
1 lingurita boia de ardei dulce
2 foi de dafin
4 catei de usturoi
1 legatura patrunjel verde
sare si piper dupa gust




Mod de preparare:
Varza dulce se toaca potrivit, se presara cu putina sare si se framanta putin cu mainile, ca sa se inmoaie.
Intr-o cratita, se pune ceapa la calit in ulei incins, se adauga ardeiul taiat, morcovul dat pe razatoare si rosiile cuburi. Se lasa sa se patrunda cateva minute apoi se completeaza cu apa fierbinte si se lasa la fiert 5 minute.





Se adauga varza, pasta de tomate si carnatul taiat rondele se lasa la fiert, la foc mic aproximativ 30 min.


Cand varza s-a fiert se adauga sare si piper dupa gust, usturoiul tocat marunt, foile de dafin, boia de ardei dulce si patrunjelul si mai lasam pe foc cam 5 min.





Se serveste cu mamaliguta si ardei iute.

Papricas de pui cu galuste si smantana

Din momentul in care am vazut aceasta reteta, mi-am spus ca trebuie sa o incerc, mai ales ca sunt mare amatoare de carne de pui. Reteta dupa care m-am inspirat, cea a Violetei, este cu pulpe de pui, ceapa si ardei gras, insa in bucatarie esti liber sa creezi, sa adaugi sau sa scoti atata timp cat preparatul final este unul deosebit...si chiar a fost deosebit.


Iata si reteta:

Ingrediente:
1 kg muschiulet din piept de pui
2 fire praz
2 gogosari
1 morcov
2 rosii
4-5 catei de usturoi
200 g smantana
1 lingura faina de grau
2 linguri boia dulce
2 foi de dafin
Sare, piper
O legatura patrunjel verde

Pentru galuste:
1 ou
3 linguri faina de grau
1 lingura ulei
1 lingura apa
sare



Fileurile de pui se taie in 2-3 bucati si se pun la calit in putin ulei (daca folositi pulpe sau copanele, va recomand sa le curatati de pielita pentru a se patrunde mai bine).


Se adauga prazul rondele, se lasa putin la calit apoi adaugam gogosarul tocat marunt, morcovul ras si rosiile taiate cuburi, boiaua de ardei, foile de dafin si amestecam. Se lasa pe foc 4-5 minute amestecand din cand in cand pentru a se patrunde bine si legumele apoi se adauga apa cat sa acopere bine mancarea, potrivim de gust cu sare si piper si se lasa la fiert la foc mic aproximativ 35-40 minute.





Pentru galuste: batem oul cu un praf de sare, adaugam apa si uleiul apoi faina si omogenizam. Consistenta obtinuta va fi asemanatoare unei smantani sau compozitiei de clatite (trebuie sa curga din lingura, altfel galustele vor iesi prea tari).


Cu o lingura luam din compozitie si dam drumul galustelor in mancare. Ele vor prinde forma imediat. Adaugam si usturoiul tocat marunt si mai lasam pe foc pana cand au fiert si galustele iar mancarea a inceput sa se ingroase.



Amestecam smantana cu o lingura de faina de grau si luam cateva linguri din papricas pe care il adaugam smantanii pentru a apropia temperatura de cea a mancarii de pe foc iar apoi o adaugam incet in mancare. Mai lasam sa dea un clocot, presaram patrunjelul verde tocat marunt si stingem focul.



Se serveste fierbinte cu mamaliguta sau cu o bucata de paine de casa proaspat scoasa din cuptor.


luni, 28 octombrie 2013

Gulas la ceaun

Ce poate fi mai frumos decat sa imparti ceva bun cu cei dragi tie... si cum ceva bun de regula face referire la mancare, a iesit un delicios Gulas la ceaun.



Reteta de gulas inseamna carne de vita, ceapa, ardei, galuste sau cartofi, sos de rosii, boiaua iute si cea dulce fara de care nici nu se concepe un gulas autentic. Pe langa acestea, fiecare mai adauga dupa bunul plac smantana, dafin ori usturoi.

Ingrediente pentru aproximativ 15 portii zdravene:

2 kilograme pulpă de vită
2 kilograme de cartofi
4 cepe mari
4 ardei graşi
4 morcovi
2 ardei iuţi
750 ml pasta de tomate
200 ml ulei
2 linguri de boia de ardei dulce
1 lingura boia de ardei iute
1 caciulie usturoi
2-3 frunze de dafin
o legătură de pătrunjel
o legatura marar
sare, piper

Preparare:
Carnea de vita se taie in cuburi potrivit de mari.



Se spala legumele, se curata si se taie fiecare dupa bunul plac, in bucati destul de marisoare: cartofii cuburi, ceapa pestisori, morcovul si ardeii in patrate mari, usturoiul si ardeiul iute se maruntesc, verdeata se toaca si ea marunt.






In ceaunul instalat comod la aer curat se toarna uleiul si se lasa la incins. Se pune boiaua dulce si iute si se amesteca. Se adauga carnea de vita si se lasa sa se rumeneasca bine pana cand incepe sa lase zeama. Se amesteca din cand in cand astfel incat carnea sa se patrunda bine si sa se fragezeasca.
Se adauga apoi ceapa, ardeii, morcovul si se lasa si ele sa se rumeneasca. Se inabusa totul cu trei litri de apa si se lasa la fiert 35-40 minute.






Cand carnea e aproape fiarta se adauga cartofii, pasta de tomate, usturoiul tocat marunt, frunzele de dafin, ardeii iuti, se potriveste gustul cu sare si piper si se mai lasa la fiert cam 30 de minute. Cand este gata se presara verdeata tocata marunt si se da deoparte.





 Se serveste fierbinte, cu smantana si mamaliguta cine doreste sau pur si simplu cu mare pofta.




Capcana termenului de valabilitate





Uneori termenul de valabilitate poate ridica intrebari al caror raspuns poate fi gasit in acest articol preluat de pe evz.ro

Mi s-a parut extrem de interesant articolul, mai ales ca in ultima vreme in supermarket-uri vad din ce in ce mai des oferte, in special la produsele lactate, iar atunci cand ma uit la termenul de valabilitate vad ca se apropie de expirare.
In mod normal cautam produsele cele mai proaspete insa daca un produs e la super promotie si expira in 5 zile de exemplu, esti tentat sa-l cumperi cu gandul ca oricum il consumi in aceeasi zi sau in ziua urmatoare. Dar daca il gasesti in frigider exact in ziua in care expira? Ce esti tentat sa faci? Sa il arunci, sa il consumi cu strangere de inima sau treci usor peste acest amanunt si iti spui: bine ca nu l-am gasit maine?


Sunt mai multe criterii care stabilesc termenul de valabilitate al unui produs: producatorul, testele efectuate pe acel tip de produs, procesul de fabricaţie, tipul de ambalare, condiţiile de depozitare şi de transport sau conservantii introdusi.

Camelia Hoinarescu, Marketing&Development Manager al companiei Agroli Group, care comercializează produse din carne şi ouă atrage atentia asupra produselor care au înscris pe ambalaj „Expiră la...”! Au o perisabilitate ridicată şi este interzis consumul lor după expirare. În schimb, un produs care expiră în ziua cumpărării nu prezintă niciun risc, deoarece „companiile care respectă standardele de calitate declară întotdeauna un termen de garanţie mai mic decât cel real”.

Simulări în condiţii ideale şi defavorabile
„Alimentele-test după ambalare sunt păstrate în diverse condiţii care simulează situaţii cu care produsul se întâlneşte între terminarea producţiei şi până ajunge la consumator. Se simulează atât condiţii ideale, cât şi cele defavorabile - cum ar fi fluctuaţiile de temperatură şi umiditate. Pe mostrele testate se efectuează probe de laborator la intervale de timp bine definite pe fiecare tip de produs, pentru a se determina gradul de degradare în diverse stadii, şi se compară cu standardele admise prin lege. Termenul de garanţie se stabileşte nu după condiţiile ideale, ci după un scenariu real pe care îl suportă produsul până la consumare”, susţine Camelia Hoinarescu.
Specialista mai spune că din termen se scade un număr de zile/luni, astfel încât, dacă cineva consumă produsul la puţin timp după expirare, să fie în afara unui pericol major.
„De exemplu, să zicem că am testat pieptul de pui ambalat la tăviţă şi observăm că am obţinut un termen de 15 zile în condiţiile în care temperatura de păstrare nu a fost constantă, uneori a depăşit indicaţiile etichetei. S-a simulat transportul la client, descărcarea, depozitarea în depozitul magazinului, mai multe manipulări ale produsului la magazin, depozitarea în raft, cumpărarea şi transportul acasă al produsului şi apoi depozitarea în frigiderele personale etc. Termenul de garanţie trecut pe etichetă nu va fi de 15 zile, ci de 10 zile. Astfel ne asigurăm că dacă din greşeală va consuma cineva produsul imediat după expirare nu va avea niciun risc” mai spune Camelia Hoinărescu.

Menţiunea „Expiră la...” indică o perisabilitate ridicată
Produsele care au pe ambalaj „A nu se consuma de preferinţă după data de...” nu se înscriu în grupa de perisabilitate ridicată şi termenul de garanţie nu este atât de strict, ci este o recomandare care ar trebui respectată „pe cât posibil”.

Recongelarea nu este bună
Carnea de pasăre congelată are un termen de garanţie de un an. „Recomandăm ca, după decongelare, produsul să fie gătit în aceeaşi zi. Recongelarea este nerecomandată, deoarece procesul de degradare este foarte accelerat şi produsul nu mai este sigur”, conchide Camelia Hoinărescu.

La rândul lor, reprezentanţii firmei Unilever spun că termenele de valabilitate pentru produsele comercializate de ei nu sunt evaluate să dureze doar până în ultima ei zi de expirare, după care brusc să devină necomestibile. „Margarina, păstrată în condiţii optime, ar trebui să nu afecteaze cu nimic sănătatea consumatorului chiar şi în condiţiile în care ar fi consumată la doar câteva zile de la expirare”, susţin reprezentanţii Unilever.

Iaurt cu 30 de zile de valabilitate
Bogdan Ioachim, Corporate Affairs Nutrition & Science Director Danone România, susţine că, în stabilirea termenului de valabilitate al produselor pe care le comercializează, se bazează pe verificări amănunţite de laborator, care asigură certitudinea menţinerii caracteristicilor de calitate şi siguranţă ale produsului până după data expirării.
„Suntem siguri că sunt conforme pe toată durata valabilităţii, inclusiv ultima zi, cea precizată pe ambalaj. Desigur, în condiţiile menţinerii la rece, aşa cum este precizat pe etichetă. Certitudinea vine şi din supravegherea calităţii fiecărui lot de produse distribuit pe piaţă până la două zile după data expirării, când se face ultima verificare pentru lot. Durata de valabilitate a produselor noastre este de circa 30 de zile, cu foarte mici variaţii în funcţie de produs şi gramaj”, afirmă Bogdan Ioachim.
Reprezentanţii Danone recomandă ca, înainte de a cumpăra lactate, să verificaţi: data expirării, integritatea ambalajului, prezentarea la vânzare să se facă în frigider, produsele să nu fie stocate în apropierea unor mărfuri care emană mirosuri puternice.


Zahărul, fără termen
Zahărul nu are termen de valabilitate, afirmă Emilian Dobrescu, General Representative al companiei Agrana România.
„Depozitat în condiţii optime - umiditate cel mult 70%, ambalat în condiţii igienice -, zahărul poate fi consumat fără probleme şi după mulţi ani de la producere. Chiar în cazul unor depozitări în condiţii de umezeală mai mari, când există pericolul umezirii zahărului şi creării de «bulgări», acesta nu este dăunător sănătăţii”.
"Companiile care respectă standardele de calitate declară totdeauna un termen de garanţie mai mic decât cel care este în realitate. Un produs care expiră în ziua cumpărării nu prezintă niciun risc. “, AMELIA HOINĂRESCU, manager marketing Agroli Group



Cum să citiţi eticheta în funcţie de produsul cumpărat
ALIMENTE- Norma metodologică privind etichetarea alimentelor, aprobată prin H.G. nr. 106/2002, îi obligă pe producători să indice pe etichetele alimentelor data durabilităţii minimale sau data-limită de consum.„«Expiră la data de...»- se trece indicând în ordine ziua, luna şi eventual anul numai pentru alimentele care din punct de vedere microbiologic au un grad ridicat de perisabilitate şi sunt susceptibile ca după un timp scurt să prezinte un pericol imediat pentru sănătatea consumatorului.

Data durabilităţii minimale -«a se consuma, de preferinţă, înainte de ...», trebuie menţionată pe alimente dacă în dată este inclusă ziua; sau -«a se consuma, de preferinţă, până la sfârşitul ...»,dacă se indică luna şi anul sau numai anul”, spune Mihai Titichi, şef Serviciu juridic al Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorului.

PRODUSE COSMETICE. Legea 178/2000 privind produsele cosmetice spune că trebuie indicată data de durabilitate minimală, urmată de dată sau de indicarea locului de pe ambalaj unde se află informaţia. „Indicarea datei de durabilitate nu e obligatorie pentru cosmeticele a căror valabilitate minimă depăşeşte 30 de luni.
Pentru acestea menţiunile se completează cu indicarea perioadei în care poate fi folosit în siguranţă de către consumatori după deschiderea produsului. Informaţia va fi redată printr-un simbol (o cutie cu capac deschis), urmat de perioada de utilizare exprimată în luni şi/sau ani”, arată Titichi.


La ce să fiţi atenţi când cumpăraţi alimente de bază
CARNE  Carnea „suspect proaspătă” are deja semne ale stadiului iniţial de alterare: pe alocuri suprafaţa este umedă, puţin lipicioasă şi de culoare mai întunecată decât cea proaspătă.

„Muşchii în tăietură sunt umezi, de culoare roşie întunecată, sucul de carne este puţin tulbure. Consistenţa cărnii este slab elastică, la apăsarea cu degetul gropiţa formată se îndepărtează foarte lent. Mirosul este puţin acid sau cu nuanţă de alterare. Grăsimea este de consistenţă moale, puţin lipicioasă (se lipeşte de deget), cu nuanţe cenuşii mate, articulaţiile sunt uşor acoperite cu mucozitate. Carnea alterată are suprafaţa acoperită cu mucozitate de culoare cenuşiu cafenie sau cu mucegai, iar sucul de carne este tulbure”, explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului de Cercetări Alimentare.





MEZELURI. Preparatele din carne în membrană (cârnaţi, salamuri, tobe), dacă nu sunt proaspete atunci membrana este deformată, cu goluri şi lipicioasă. Când producătorul nu respectă procesul tehnologic de fabricaţie, sub membrana produselor apar inele verzui, care denotă o calitate compromisă.



PEŞTE. Înainte de a cumpăra peşte proaspăt, examinaţi atent ochii şi urechile acestuia, vă recomandă experţii în alimentaţie. Renuntaţi să cumpăraţi peşte dacă are ochii înfundaţi în orbite sau urechile dezlipite de branhii. Atenţie, nu procuraţi peşte cu branhiile de culoare cenuşiu (ci roşu întunecat până la roz)! „Mucoasa de pe pielea peştelui alterat are un miros neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu uşurinţă în carne, lăsând urme care nu mai revin la normal”, explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie şi director al Institutului de Cercetări Alimentare.




LAPTE. Laptele are culoare albă cu nuanţe slab gălbui în mod normal. Alte nuanţe de culori ale laptelui (roz, albastru, roşu) arată fie că animalul de la care s-a recoltat laptele a fost bolnav, fie că intenţionat s-a falsificat. Gustul laptelui normal, proaspăt, este dulceag. Laptele mai poate avea gust sărat, amărui, care poate fi din cauza prezenţei unei bacterii, când alterarea este avansată. Când laptele are un început de alterare, mirosul devine acrişor.



OUĂ. Coaja trebuie să fie curată, tare, integră, mată, fără miros şi pete. Albuşul trebuie să fie transparent, omogen, curat, limpede, fără pete şi impurităţi în conţinut. Gălbenuşul trebuie să fie compact, cu o culoarea clară de la galben-deschis până la galben-roşiatic, cu miros şi gust plăcut caracteristic pentru ouăle proaspete. La cele învechite, coaja este lucioasă, spaţiul cu aer este mare, albuşul are viscozitate foarte mică şi este aproape lichefiat (apos).


FĂINĂ. Făina trebuie să fie sub formă de pulbere fină, de o culoare albă până la alb-gălbui, cu nuanţă de cenuşiu, miros puţin dulceag. Nu se admite gustul amar, acru, scrâşnet la mestecare, care ar fi din cauza impurităţilor, şi nici contaminarea cu dăunători: gărgăriţe, larve, molia de ambar. Acestea indică starea de alterare a făinii.




Mie mi s-au parut interesante informatiile. Sper ca si voua!
Sanatate!

Comentarii

Comment Box is loading comments...